(steliana) poezii melodramatice, medicină și filosofia sărutului

Veneția se plimbă în bucătărie

4 cărți de poeme începute de vineri încoace:
un autor care a copilărit în Italia
povestește de piețele de acolo
și aruncă câte un cazzo o dată la 3 pagini.
mă imaginez în Veneția cum privesc apele,
vâslesc departe de cei 4 pereți galbeni
sub protecția cărora sufletu-mi e ca o bezea din mega
topită de focul unei nopți de toamnă.
un apartament vechi ce ascunde după vizor
o fată care gătește paste la 11 noaptea în tricoul ei preferat.
acum s-a pătat de pesto
dar nu-i nimic
pornesc muzica
și fumez gândindu-mă că pedalez în Veneția
și caut un scop pe care să-l urmez
curajoasă ca un copil care se dă în leagăn.

cazzo, iar s-au lipit pastele

Adolescența mea pe un altar cu polaroide

Listă pentru înmormântarea adolescenței:
supă instant picantă
toate țigările fumate în liceu
polaroidele în care zâmbeam pentru că iubeam
rujul roșu de la nyx care îmi păta dinții
vinul cu sprite băut alături de doi ochi albaștri pentru care aș ucide
și ghiozdanul plin de emoții care nu m-au lăsat să îngheț în scara blocului
când am realizat ca e aproape finalul.

Îmi pun mănușile, mă îmbrac în haine negre
și pregătesc altarul.
Apuc grijuliu adolescența cu ambele mâini,
o sărut pe frunte și,
înainte de a turna benzina,
îi mulțumesc că a avut întotdeauna răbdare
cu mine:
cu eu tristă, bolnavă, îndrăgostită, supusă
și mai ales,
iubită, chiar dacă eram convinsă că nu merit.

Victoria Secret și zeamă de rodie

Mirosul vopselei de păr trezește în mine sentimentul libertății, rebeliunii
și amintiri siropoase din octombrie,
pe când încă mai discutam ore în șir împreună
despre poezii melodramatice, medicină și filosofia sărutului.

Pe banca din fața lacului am împărțit o rodie coaptă bine bine
mi-a sărit zeama pe obraz și ai întins mâna rapid ca să mă cureți
și printre zâmbetul colgate
mi-ai promis că o să-mi decojești fructe toată viața.

În ziua aceea miroseai a Victoria Secret
și asta e tot ce îmi amintesc din acea perioadă.
Briza toamnei, amoniacul, lacul
și o promisiune deșartă înmuiată în zeamă roșie
ca rujul tău lăsat pe genunchii mei
și pe care am uitat să-l șterg înainte să urc în taxi.