(raisa) în litere mici, între GIF-uri și reclame

dimineața mă trezesc cu notificări
cineva a postat o melodie veche
care miroase a tine
și a fum de cafea din apartamente reci
pe drum spre muncă văd
o reclamă la sneakerși care strigă „fii altceva”
dar eu port în buzunar
jarul tău
și nu e brand, nu e promo, e doar arsura de ieri
care-mi lipsește și mă zgârie
în metrou, oamenii scanează ecrane
eu citesc titluri și gânduri
și mă regăsesc în priviri străine
în emoji-uri, în swipe-uri
într-un story care nu e despre mine,
dar parcă tot despre mine e
acasă, tastatura e cortul meu
și scriu fără să știi
în litere mici, între GIF-uri și reclame
în încercarea de a transforma jarul
în ceva viu,
în ceva ce respir
poate într-o zi vei da întâmplător
peste rândurile astea
și vei înțelege că fiecare literă
poartă urmele tale
dar nu te judecă
doar respiră
și eu, între fantezie și rațiune,
încerc să fiu
o metaforă de oameni
care încă mai speră că poate
scrisul e locul unde totul se poate salva

Autor

  • Îmi place să scriu teatru, narațiuni și poezii. Anatomia firii mele e prinsă între rațiune și fantezie – un amestec care nu știe niciodată dacă să fie lucid sau să viseze. Sunt o dihotomie de sentimente și o metaforă de oameni. Îi port cu mine pe cei care au ars, pentru că îi regăsesc în cele mai banale detalii: într-un miros, într-o replică, într-o întâmplare random. Asta e partea amuzantă a vieții – că tot ce doare se ascunde perfect în lucrurile mici. Scrisul e metoda mea de a spune ce n-am putut rosti direct. Îmi imaginez că oamenii pentru care am scris, fără să știe, vor da cândva peste textele mele și poate o să se recunoască. Iar teatrul rămâne „cea mai sinceră minciună” – paradoxul în care chiar simt că trăiesc.

Descoperă mai multe la FLWR POETIX

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Publicat

în

de către

Raisa

Etichete:

, ,

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *