(aulos) înfipt în carnea moale a reply-urilor zilnice

Poeme fără titlu

1

uneori ne snifăim, în tăcere, ascunși de durerea mocnită a privirilor legitime, atinse de fala justiției /
ne cuibărim printre simțuri adumbrite, într-o trepidație limfatică involuntară,
în rarele momente când,
printr-o încovrigare,
rostim deodată, cu aceeași limbă, un cuvânt infant,
scuturat de zațul monoton al zilei,
țâșnind de pe creasta sărutului, ca dintr-o trambulină întâmplătoare, 
ca un jet dintr-un pistol cu apă,
ca într-un joc scăldat în inocență,
fără despletirea vulgară a verbului,
fără urma dorinței catastrofale,
fără vârfurile tăioase ale seducției,
un cuvânt mărunt, subnutrit,
o undă firavă de convergență,
un puls al speranței de găsi locul și ospitalitatea unei mângâieri reale,
dincolo de sumbra solitudine a nașterii.

2

chipul ei se încrunta adesea, 
printre clipe tenebroase, dar simultan afectuoase
o văluire a frunții, o încordare a pomeților,
aplecați peste un zâmbet fatal,
o linie fină care mă separa de ceea ce fusesem, mă desprindea brusc de savoarea unei puteri care-mi e străină, 
un schelet adânc ce mă doboară, măduva cu măduvă /
zâmbetul ei era năpădit de reflexul vechilor fluvii viscerale,
vechilor înmuguriri, dureros de spontane/
însorirea nu mai stârnește suflul zvelt al inimii,
clopotul docil al emoției face loc clipocitului surd
al unei avalanșe accidentale:
Bobiță! lasă jos osul! scuipă-l! dă-l afară!
ca un strigăt tropical, venit de altUndev,
presărat peste ora anodină a amiezii,
trezind zeama embrionară a fostului, a voinței-draft, a stărilor sedimentate,
ce alungă limpezimea pasageră și spintecătoare a glasului conjugal.

3

scârțâitul parchetului, pârâitul podelei,
goana după momente de empatie,
voci crăpate sub povara tânjirilor moștenite,
trosnituri lemnoase, colectivizate,  
răsunând prelung în aerul stătut al camerelor renovate,
delir mut, ascuns printre bibelouri /

scârțâit al istoriilor personale, înfipt în carnea moale a reply-urilor zilnice,
algoritm infiltrat în miezul conversației,
podea nesigură, urlete ferecate,
ringtone asasin, înarmat cu tonalitatea juvenilă a uzurii /

whats(u)app in the air?
no one can hear, no one can voice out loud, no one can know,
un idiom febril și hibrid, 
perforând visul aproape vindecător al tinereții.

4

azi am vizitat o cazemată afectivă, în aer liber
m-am legănat singur în siajul unui update prelung și am consemnat câteva impulsuri autofage/
pe marginea bazinelor de agrement, 
imersați în muzică disco și broboane acidulate, 
ascunși printre panouri solare și guri de aerisire, 
inhalând cu nesaț briza clipelor (încă) netrăite, 
am urmărit docil un șir întreg de corpuri placide și gumoase, rotindu-și privirea departe de doliile încremenite, 
departe de cascada îmbierilor parentale,
un cor prelung de râsete anonime, plecate din piepturi bronzate, întinse ca moluștele peste plaje prefabricate și terenuri de golf/
m-am întrebat de ce nu am visat vreodată să devin chimist, de ce prefer mereu forfota furnicarelor urbane/
și am sperat la un antidot care să nu depindă în vreun fel de energia solară 


5

nu îmi e rușine să apelez la limba colonială, la un idiom hegemonic,
pentru că mult mai devreme, când limba domestică îmi era un fel de placentă,
am stat să număr treptele pe care fugea Tom de Jerry, în engleză, 
și m-au lăudat pentru pronunție /
nu îmi e rușine să traversez un teritoriu anglofon, căci s-au uitat la buletinul meu și m-au declasat, m-au catalogat ca non-imperial, cumva irelevant/

stuck in someone else’s hometown
with few life changing choices to be made
gasping for breath under some former pollution, 
shallow pains grow imperceptibly, 
so i tell my-current-self:
never sweat on the +inside of your soul, 
since times aren’t moving
and you’ve never been your own single body 

the angel of disbelief is neither friend, nor foe, 
the muffled sound of trash being dragged into the street has never been more soothing, 
all at once we flicker in utter darkness, 
for it is our calling
it is our birth-right
forevermore
(and please have some faith, Mr. P, don’t upset the one’s who need their sleep)